Date ISO au furnizat primele evidente despre undele de soc generate in urma coliziuniunilor intre galaxii, care agita gazul din care se formeaza noi stele. De asemenea, rezultatul furnizeaza indicii importante despre cum a fost declansata si accelerata nasterea primelor stele, in universul timpuriu.

Prin observarea galaxiei noastre si a altora, cercetatorii au ajuns de mult la concluzia ca explozia stelelor masive, cum ar fi supernovele, genereaza unde de soc si furtuni, care agita norii de gaz din jurul acestora. Acest proces declanseaza colapsul din aproape in aproape a gazului, care duce eventual la nasterea unor stele noi.

Prin acest proces radiatia este emisa de hidrogenul molecular. Cand moleculele de hidrogen sunt agitate de energia unei explozii apropiate, ele emit radiatii distincte, care pot fi detectate prin infrarosu. Acest tip de radiatie se gaseste in locuri unde galaxii se ciocnesc, iar formarea noilor stele se produce la o scara foarte inalta. Pana acuma, nu se stia exact ce se intampla in timpul dintre coliziunea a doua galaxii si nasterea noilor stele.

O echipa de astronomi germani au analizat datele ISO a perechei de galaxii "Antennae" (NGC 4038/4039). Aceste doua galaxii, localizate la 60 milioane de ani lumina de Pamant, in constelatia Corbului, se afla la inceputul unui curs de coliziune. Cercetatorii au observat ca regiunea acoperita de cele doua galaxii, in curs de coliziune este foarte bogata in hidrogen molecular, care se afla intr-un stadiu excitat.

Radiatia provenita de la hidrogenul molecular este chiar mai densa in partile nordice si sudice ale regiuni acoperite. Spre surprinderea echipei germane exista putine explozii de supernove sau regiuni cu o intensa activitate de formare a stelelor, care sa explice emisia moleculelor de hidrogen observate. Excitarea moleculelor de hidrogen trebuie sa se produca in faza de nastere pre-stelara, in care hidrogenul este agitat de energia mecanica din urma ciocnirii si transportat de undele de soc. Cu alte cuvinte, aceste rezultate ofera prima evidenta directa a legaturi care lipseste intre coliziunea gazului si nasterea primelor stele. Echipa estimeaza ca atunci cand gazul va colapsa pentru a forma noi stele, in decursul urmatoarelor milioane de ani, galaxia Antennae va deveni de doua ori mai stralucitoare in infrarosu.

Astronomii cred ca formarea stelelor induse prin unde de soc ar fi jucat un rol important in evolutia a proto-galaxiilor in primii ani de viata ai Universului. Undele de soc produse prin coliziunea proto-galaxiilor s-ar putea sa fi declansat procesul de condens si au accelerat nasterea primelor stele. Acestor obiecte, formate doar din hidrogen si heliu, le-ar fi trebuit mai mult timp sa se formeze, de indata ce elemente usoare precum hidrogen si heliu necesita un timp mai indelungat de racire si condensare intr-o proto-stea.